Ce este energia geotermala?

Energia geotermala valorifica caldura din interiorul Pamantului pentru electricitate, incalzire si procese industriale. Este o sursa constanta, independenta de vreme, cu emisii reduse si aplicabilitate variata, de la pompe de caldura pentru case pana la centrale electrice de baza. In randurile urmatoare, explicam ce inseamna geotermal, tehnologiile cheie, cifrele actuale, impactul de mediu, riscurile si oportunitatile, inclusiv pentru Romania.

Ce este energia geotermala?

Energia geotermala reprezinta energia termica stocata in scoarta terestra, alimentata de dezintegrarea izotopilor radioactivi si de caldura reziduala a formarii planetei. In termeni simpli, Pamantul functioneaza ca o baterie termica uriasa: la adancime, rocile si fluidele (apa si abur) ating temperaturi ce pot depasi 200–300°C, iar gradientul geotermal tipic este de aproximativ 25–30°C pe kilometru, desi in zone vulcanice sau tectonice poate fi mult mai mare. Exploatarea acestei calduri se face prin foraje care intercepteaza rezervoare naturale (sisteme hidrotermale) sau prin tehnologii ce imbunatatesc permeabilitatea rocilor (EGS – Enhanced Geothermal Systems).

Comparativ cu alte regenerabile, geotermalul se remarca prin disponibilitate aproape continua, ceea ce il recomanda pentru productia de energie de baza si pentru retelele de incalzire urbana. In functie de temperatura resursei, se aleg aplicatii: la temperaturi inalte, se produce electricitate cu turbine cu abur uscat, flash sau cicloane binare; la temperaturi joase si medii, incalzirea directa si pompele de caldura sol-apa devin cele mai eficiente. Institutii precum IEA (International Energy Agency), IRENA (International Renewable Energy Agency) si USGS (United States Geological Survey) documenteaza resursele, performantele si tendintele tehnologice care confirma maturizarea sectorului, dar si potentialul inca nevalorificat in multe regiuni.

Resurse si tehnologii geotermale

Resursele geotermale se impart in principalele categorii: sisteme hidrotermale (cu apa/abur in rezervoare permeabile), sisteme petrotermale/EGS (rocile fierbinti cu permeabilitate indusa), sisteme geotermale de temperatura joasa pentru incalzire directa, precum si schimbatoare de caldura de tip sol-apa (GSHP – Ground Source Heat Pumps) care folosesc solul drept rezervor termic. Selectia tehnologiei depinde de adancime, temperatura si permeabilitate. Pentru electricitate, turbinele flash si abur uscat domina in campurile cu temperaturi ridicate, in timp ce centralele binare (Ormat si altii) permit valorificarea fluidelor moderate in ciclu organic Rankine. In incalzire urbana, puturile dublete (unul de extractie, altul de reinjectie) furnizeaza apa fierbinte catre schimbatoare si retele termice, cu randamente ridicate si costuri stabile pe termen lung.

Puncte esentiale despre tehnologii:

• Sisteme hidrotermale: ideale unde exista permeabilitate naturala si fluide geotermale; costuri initiale ridicate, dar factor de capacitate foarte mare.
• EGS: extind aria geografica prin stimulare hidraulica; potential urias, dar necesita gestionarea atenta a seismicitatii induse.
• Centrale binare (ORC): valorifica temperaturi de 100–180°C; flexibile si modulare, utile pentru expansiune etapizata.
• Pompe de caldura sol-apa: COP tipic 3–5; potrivite pentru cladiri si micro-retele termice, inclusiv modernizarea sistemelor centralizate.
• Retele de incalzire geotermala: functionare cu temperatura joasa/medie, pierderi mici si integrare cu stocare termica sezoniera.

Aplicatii electrice si termice

Aplicatiile geotermale acopera un spectru larg. Productia de electricitate este dominata de campurile de temperatura inalta din SUA, Indonezia, Filipine, Turcia, Kenya si Islanda. Pentru temperaturi medii, centralele binare si cogenerarea (electricitate + caldura) cresc randamentul global. In zona termica, incalzirea urbana geotermala castiga teren, mai ales in orasele mari care vor sa reduca dependenta de gaz si carbune. Industria foloseste caldura geotermala la preincalzire, uscare si procese alimentare, iar agricultura beneficiaza de sere cu costuri reduse si productie stabila. In turism si sanatate, balneoterapia ramane un motor local solid.

Aplicatii reprezentative:

• Electricitate de baza: centrale cu abur uscat/flash in campuri de inalta temperatura, cu factori de capacitate adesea peste 80%.
• Centrale binare si cogenerare: extragere de electricitate si furnizare de apa fierbinte catre retele DH (district heating).
• Incalzire urbana: sisteme geotermale cu dublete de puturi si pompe de caldura pentru reglaj fin.
• Industrie si agricultura: abur/apa fierbinte pentru procese termice, sere si uscatoare cu stabilitate anuala.
• Cladiri: pompe de caldura geotermale pentru locuinte si birouri, integrate cu stocare termica sezoniera.

Cifre actuale si tendinte globale 2025–2026

La nivel global, capacitatea instalata de productie electrica geotermala a depasit pragul de ~16 GW in 2024, iar proiectele puse in miscare in 2025–2026 indica o traiectorie spre aproximativ 17 GW si peste. Conform rapoartelor publice IRENA si IEA, productia anuala de electricitate din geotermal s-a mentinut in plaja ~95–110 TWh in ultimii ani, reflectand rolul de energie de baza. SUA raman pe primul loc ca putere instalata (peste 3,5 GW), urmate de Indonezia (aprox. 2,5–3 GW), Filipine si Turcia (fiecare peste 1,5 GW), Kenya (aproape sau peste 1 GW) si Islanda, care exceleaza atat la electricitate, cat si la incalzire.

In 2026, mai multe guverne au anuntat licitatii si programe care insumeaza peste 1 GW de proiecte noi in diferite stadii, potrivit comunicatelor industriei si organizatiilor precum EGEC (European Geothermal Energy Council) si GTO al US DOE. In Europa, proiectele de incalzire geotermala si de pompe de caldura sol-apa accelereaza, pe fondul decarbonizarii termiei urbane. Islanda incalzeste peste 90% din locuinte geotermal, un reper recunoscut de IEA. In Africa de Est, Kenya asigura o cota semnificativa din electricitate din geotermal (adesea in jur de 40% in mix in anii recenti). Aceste cifre confirma relevanta sectorului si necesitatea investitiilor in explorare, foraje directionale, geofizica si modele de partajare a riscului.

Performanta, factor de capacitate si costuri

Un atu major al geotermalului este factorul de capacitate ridicat: centralele bine proiectate ating frecvent 70–95%, depasind fotovoltaicul si eolianul si apropiindu-se de centralele conventionale. Stabilitatea permite furnizarea de energie de baza si servicii de sistem. In zona costurilor, literatura IRENA si analizelor nationale (de exemplu US EIA) plaseaza costurile nivelate ale energiei (LCOE) geotermale in intervale tipice de aproximativ 60–110 USD/MWh pentru proiectele mature, cu variatii date de riscul geologic, costurile forajului si temperatura resursei. In proiectele binare cu temperaturi moderate, LCOE poate fi mai mare la inceput, scazand pe masura ce riscurile se reduc si se optimizeaza operarea.

Pentru termie, costul caldurii geotermale este competitiv in retele urbane, mai ales daca exista infrastructura de distributie si densitate suficienta. Pompele de caldura geotermale ofera COP de 3–5 si performanta constanta pe timp de iarna, fiind un instrument puternic pentru decarbonizarea cladirilor. Institutiile precum IEA, IRENA si EGEC subliniaza ca innoirea flotei de foraje, standardizarea echipamentelor si mecanismele de garantare a riscului de explorare pot reduce semnificativ costurile medii in deceniul curent.

Impact asupra mediului si sustenabilitate

Energia geotermala are o amprenta de carbon redusa pe intreg ciclul de viata, de ordinul zecilor de grame CO2e/kWh, tipic 20–50 g CO2e/kWh, conform evaluarilor sintetizate de IPCC si IEA. Emisiile directe pot include CO2 dizolvat in fluide si urme de gaze (ex. H2S), dar sistemele moderne folosesc absorbtie, oxidare catalitica si reinjectare pentru a reduce impactul. Consumul de teren per MWh este scazut comparativ cu alte tehnologii, iar utilizarea apei este gestionata prin reinjectie, mentinand presiunea zacamantului si sustenabilitatea pe termen lung. In plus, produsele secundare (lithiu, silice) pot fi recuperate in unele campuri, ceea ce imbunatateste economia proiectelor si reduce dependenta de importuri.

Provocarile de mediu includ posibila seismicititate indusa in proiectele EGS, efecte asupra calitatii aerului daca gazele nu sunt tratate corespunzator si riscul de contaminare a apelor subterane in lipsa tubajelor si cimentarilor de calitate. Standardele stricte recomandate de organisme ca US DOE (Geothermal Technologies Office), EGEC si autoritatile nationale reduc aceste riscuri prin proiectare si monitorizare. Raportat la alternativele pe baza de combustibili fosili, geotermalul ofera beneficii nete clare pe rutele de decarbonizare, mai ales in sectoare greu de electrificat termic.

Provocari si riscuri de implementare

Desi tehnologia este matura, obstacolele cheie raman la fazele de explorare si foraj. Riscul geologic (a nu gasi debit/temperatura suficiente) poate ingreuna finantarea. Costurile initiale sunt concentrate in foraje si testare, iar perioadele lungi de dezvoltare necesita capital rabdator. Reglementarile si licentele pot varia puternic intre tari, iar acceptanta comunitatilor depinde de o comunicare clara a riscurilor si beneficiilor. In plus, proiectele EGS necesita protocoale stricte de monitorizare seismica si management al presiunilor. Solutiile includ programe publice de partajare a riscului, garantii de explorare, standardizare si consortii industriale.

Zone de atentie pentru dezvoltatori si autoritati:

• Risc geologic si de foraj: necesita programe de date, geofizica 3D si foraje pilot pentru de-risking.
• Cadru de licentiere: claritatea drepturilor asupra resurselor si a reinjectiei accelereaza proiectele.
• Finantare: instrumente de garantare si fonduri verzi pentru a depasi costurile initiale ridicate.
• Seismicititate indusa: monitorizare in timp real, praguri de oprire si comunicare transparenta.
• Capacitate de executie: lanturi de aprovizionare pentru tubaje, pompe, schimbatoare si turbine binare.

Oportunitati pentru Romania si Europa Central-Estica

Romania dispune de resurse geotermale notabile in Campia de Vest (Bazinul Panonic) si potential pentru incalzire urbana in orase precum Oradea, Beius si Timisoara, unde au existat aplicatii istorice. In Bucuresti, subsolul heterogen si retelele termice extinse pot beneficia de pompe de caldura geotermale si de sisteme hibride care reduc consumul de gaze. Institutii nationale precum ANRM (Agentia Nationala pentru Resurse Minerale), Institutul Geologic al Romaniei si GeoEcoMar pot juca un rol in cartografierea resurselor, standarde si ghiduri de explorare. Accesarea fondurilor europene si a schemelor de asigurare a riscului poate stimula proiecte pilot scalabile.

Directii concrete de actiune pentru regiune:

• Modernizarea termoficarii: integrarea puturilor geotermale si a pompelor de caldura in retelele existente.
• Cladiri eficiente: programe pentru pompe de caldura sol-apa in ansambluri rezidentiale si spitale.
• Date si explorare: campanii geofizice si foraje de confirmare cu sprijin public pentru reducerea riscului.
• Cadrul de reglementare: licente transparente, reguli de reinjectie si aliniere la bune practici EGEC.
• Formare si industrii locale: dezvoltarea furnizorilor de echipamente si a serviciilor de foraj si mentenanta.

In Europa, EGEC evidentiaza cresterea rapida a incalzirii geotermale si interesul pentru EGS. Pentru Romania, combinarea retelelor termice cu surse geotermale si stocare termica sezoniera poate livra reduceri rapide de emisii. Cu parteneriate internationale (IEA, IRENA) si aliniere la politicile UE, proiectele pot accesa finantare, know-how si piete de servicii, accelerand tranzitia energetica si consolidand securitatea aprovizionarii cu caldura si electricitate pe termen lung.